Rusia contraataca in razboiul diplomatic

Moscova promite un raspuns pe masura la expulzarea diplomatilor rusi anuntata de Marea Britanie in urma scandalului "Litvinenko".

Ministerul rus de Externe a anuntat ieri ca va da „o replica adecvata” Marii Britanii, dupa decizia Londrei de a expulza patru diplomati rusi, transmite AFP.

Rusia avertizase inca de luni Marea Britanie ca va avea de infruntat consecinte serioase ca urmare a deciziei anuntate de guvernul britanic.

Moscova nu va actiona concret pana cand Marea Britanie nu-si va pune in practica amenintarile, a declarat o „sursa informata” de la Moscova, citata de Interfax, relateaza Reuters. „Pana atunci, vor fi doar vorbe”, a spus sursa.

Razboiul diplomatic dintre cele doua parti a fost declansat de autoritatile britanice, care au hotarat sa recurga la masura expulzarii unor diplomati din cauza refuzului Rusiei de a-l extrada pe fostul agent KGB Andrei Lugovoi.

Acesta este principalul suspect in asasinarea, in noiembrie anul trecut, a fostului agent secret KGB Aleksandr Litvinenko, opozant al Kremlinului, refugiat la Londra.

Cele doua tari se infrunta acum intr-un mod nemaiintalnit de la sfarsitul Razboiului Rece incoace, comenteaza BBC. De altfel, Moscova a avertizat deja ca „rusofobia” din politica britanica va dauna relatiilor bilaterale.

„Atitudinea Londrei este imorala”, a subliniat
purtatorul de cuvant
al diplomatiei ruse, Mikail Kaminin. „Nu vrem sa fim provocati la un joc de ping-pong, desi partea rusa va da, bineinteles, un raspuns pe masura”, a declarat, la randul sau, Dimitri Peskov, purtatorul de cuvant al Kremlinului.

Declaratie de razboi diplomatic

Presa rusa a comentat si ea pe larg decizia executivului londonez, catalogand gestul autoritatilor britanice drept „o declaratie de razboi diplomatic”. Comentatorii rusi au acuzat Marea Britanie de dublu standard, avand in vedere ca Londra, la randul sau, a ignorat numeroase cereri de extradare formulate de Rusia.

„Propunerea Marii Britanii de a schimba Constitutia rusa pentru cazul „Litvinenko” aminteste de perioada coloniala”, a comentat cotidianul economic „Vedomosti”, facand referire la faptul ca autoritatile londoneze s-au aratat nemultumite dupa ce, la 5 iulie, Parchetul General rus anunta ca Lugovoi nu va fi extradat, decizia fiind intemeiata pe Constitutia rusa, care, la articolul 61, „exclude posibilitatea de a deferi un cetatean rus unei alte tari”.

De cealalta parte, presa britanica a sustinut decizia guvernului de la Londra, lansand insa acelasi avertisment ca si mass-media din Rusia - se anunta un impas asemanator cu perioada Razboiului Rece.

„Avem de ales?”, a scris „Daily Mail”, subliniind ca „prin refuzul de a-l extrada pe Andrei Lugovoi, Putin a comis un delict care merita pedepsit”. „Daily Telegraph” califica expulzarea diplomatilor rusi drept „un raspuns minim la refuzul Rusiei” de a-l extrada pe Lugovoi.

Statele Unite trimit drone în lupta cu Al-Qaida

Avionul pilotat de la 10.000 de kilometri este prima dronå proiectatå pentru atac si poate transporta
14 rachete aer-sol

Avioanele de atac telecomandate vor permite armatei americane să rămână puternică în Irak, chiar dacă numărul soldaţilor va fi redus anul viitor.

Escadroane de avioane tip "Reaper", fără pilot, vor pleca în scurt timp către Irak şi Afganistan, a dezvăluit comandantul forţelor aeriene ale SUA în Orientul Mijlociu, citat de cotidianul britanic "Telegraph". Utilizarea dronelor ca avioane de atac este o premieră mondială, ele fiind folosite până acum numai pentru supraveghere şi culegere de date
.

Fiecare avion poate transporta până la 14 rachete aer-sol sau patru astfel de rachete şi două bombe a câte 230 de kilograme
. Piloţii vor fi la peste 10.000 de kilometri distanţă de ţinte. Ei vor manevra avioanele de la baza Creech Air Force din Nevada, folosind telecomenzi şi monitoare, similare cu cele ale unui simulator de zbor.

O legătură prin satelit va permite urmărirea insurgenţilor cu ajutorul camerelor în infraroşu.
„Reaper" are la bord 1,5 tone de armament de precizie
Armatele SUA şi CIA folosesc de mult astfel de avioane, dar numai pentru supraveghere aeriană. Modelul "Eye in the Sky" a fost folosit în trecut în raiduri aeriene asupra unor ţinte Al-Qaida, însă este pentru prima dată când escadrile de drone, proiectate special pentru atac, sunt trimise în luptă.

Un avion "Reaper" costă 17 milioane de dolari şi poate transporta până la 1,5 tone de armament de precizie. General-locotenentul­ Gary North, comandantul forţelor aeriene ale SUA în Orientul Mijlociu, a dez­văluit că primele escadroane de "Reaper" vor fi dispuse în curând, mai întâi în Afganistan, unde suplimentarea de forţe este mai necesară, şi, din toamnă, în Irak. Numărul exact al dronelor ce vor fi dispuse în aceste zone rămâne secret.

"Dacă am drone, aş putea renunţa la unele avioane. Dronele au o rază mare de acţiune, conferă flexibilitate şi vom putea acoperi suprafeţe mari pe durate lungi", a declarat North.
Dronele vor da armatei americane din Irak forţă chiar dacă, aşa cum mulţi cer la Washington, numărul soldaţilor va fi ­redus anul viitor.

Dezbatere-maraton privind retragerea din Irak
Congresmenii democraţi au participat la o dezbatere-maraton care a durat toată noaptea. Ei au încercat astfel să-i determine pe republicani să voteze în favoarea legii care ar permite începerea retragerii trupelor americane din Irak peste 120 de zile.

Democraţii au declarat că soluţia la conflictul din zonă este una politică şi că nu sunt dispuşi să permită ca americanii să moară în continuare în Irak.

India şi China se bat pe Africa

Africa de Sud nu are mine de cupru, dar exportå cupru în China. Oferta este asiguratå de tinerii care furå sistematic cabluri, provocând haos în suburbii si pe cåile ferate

Deşi chinezii au acaparat toate resursele africane posibile într-o manieră „hard" , indienii încearcă să-şi menţină varianta de politică africană „soft"

Cu mai vechi legături în Africa, India a pierdut în deceniul trecut iniţiativa pe continent în faţă galopului Chinei. Recentul turneu african al ministrului de externe Pranab Mukherjee măsoară distanţa dintre tipul şi volumul investiţiilor chineze în Africa şi cele indiene.

Mahatma Ghandi a trăit o vreme în Africa de Sud, iar India a inspirat lupta africană pentru decolonizare şi a susţinut împotrivirea la apartheid. Acum Nigeria este al doilea furnizor de petrol al Indiei, căreia îi asigură 20% din consum. Dar ultimul premier indian care a vizitat Abuja a fost Jawaharlal Nehru, în 1962.

Hard power

În deceniul nouă, India a pierdut Africa din atenţie. New Delhi şi-a recentrat resursele diplomatice de pe continentul african pe Israel, noile republici ex-sovietice central-asiatice, Europa şi America de Nord. Schimburile Chinei cu Africa au crescut însă în acelaşi deceniu cu 700%, până la 55 miliarde în 2006 – cu bătaie spre 100 miliarde în 2020.

Iniţial, China vindea statelor africane mai ales armament, dar continentul negru este acum al treilea partener
comercial al Beijingului. Creşterea economiei chineze se bazează pe ţiţei din Algeria, Angola, Ciad, Guineea Ecuatorială, Gabon, Nigeria sau Sudan – ale cărui resurse de petrol Beijingul le şi controlează, la schimb cu un sprijin politic esenţial pentru regimul autoritar de la Khartoum.

Capitaluri chineze sunt investite în drumuri şi căi ferate, terminale portuare şi instalaţii petrochimice: doar pentru următorii trei ani, China a promis Africii circa 20 miliarde dolari, ca ajutoare de dezvoltare
şi finanţare a comerţului. China are 900 de proiecte în Africa, unde operează 800 de companii chinezeşti, alături de care Beijingul a trimis 16.000 de doctori, a oferit 20.000 de burse studenţilor africani şi a şcolit 17.000 de specialişti locali.

Cu toate acestea, strategia chineză pe continentul negru – centrată, mercantil, pe extragerea şi importul de resurse naturale şi exportul de bunuri ieftin manufacturate -
este denunţată de tot mai mulţi lideri africani. Preşedintele sud-african a calificat-o drept "neocolonialistă".

Investiţiile Chinei în Zimbabwe folosesc mai mult mână de lucru chineză – adesea din închisori, zice-se. Apropiaţi unor lideri nepopulari ai continentului, chinezii din Africa trezesc deja chiar revolte populare: de pildă, în Zambia, unde cei 30.000 de chinezi din Lusaka au acaparat cele mai bune joburi din capitală.

Soft power

Cu toată înmulţirea criticilor, influenţa Chinei în Africa este solidă: diplomaţia de la Beijing se ajută de prezenţa companiilor chineze ca şi de stat. India este reprezentată în Africa însă mai ales de companii private, mai greu de coordonat.

Schimburile indo-africane au fost în 1991 de 914 milioane dolari, ca să crească în 2004 la nouă miliarde dolari. E drept, ONGC, compania petrolieră de stat a Indiei, are bune acorduri cu Angola, Nigeria şi Sudanul – căruia i-a plătit 720 milioane de dolari pentru 25% din zăcământul Upper Nile.

India are însă doar cinci ambasade pentru 15 de state central şi vest-africane. New Delhi şi-a promis o nouă ofensivă diplomatică măcar în zona Africii de Vest şi a Golfului Guineii, unde sunt concentrate 70% din resursele petrolifere africane – adică din cele 8% din totalul mondial.

În 2004, India a acordat credite de 500 milioane de dolari pentru Burkina Faso, Ciad, Coasta de Fildeş, Ghana, Guineea-Bissau, Gui­neea Ecuatorială, Mali şi Senegal – împreună cu care a creat iniţiativa TEAM-9. Iar New Delhi va organiza anul viitor un forum african, unde sunt aşteptaţi 15 emisari reprezentativi ai continentului – e drept, la doi ani după summitul sino-african de la Beijing, unde au venit 50 de lideri africani.

Strategia Indiei de apropiere a statelor africane diferă de a Chinei: investiţiile în exploatare sunt însoţite de transfer tehnologic şi de construire a capacităţilor locale; statele-gazdă au cote mari în proiectele indiene şi se angajează local.

Bunele intenţii indiene sunt însă copleşite de sumele pe care le pun pe masă chinezii: India a încercat să obţină 50% dintr-un zăcământ petrolifer din Angola oferind şi ajutoare financiare
de 200 milioane de dolari – China a oferit imediat 2,3 miliarde.

Ajutoare contra petrol

India încearcă acum să se contamineze cu strategia chi­neză. ONGC şi Mittal Energy Ltd. vor investi şase miliarde dolari în rafinării, centrale electrice şi căi ferate din Nigeria în schimbul unor câmpuri petrolifere. Riscul Indiei este pierderea bunăvoinţei locale, precum China.

Cu o puternică diasporă de peste Mediterana,
Cu o puternică diasporă de peste Mediterana,
De aceea, la începutul unui scurt turneu subsaharian, ministrul de externe al Indiei a lansat în Etiopia proiectul unei reţele informatice
panafricane care să pună în legătură spitalele continentului cu expertiza medicilor
indieni. Invers, China replică prin propriile investiţii africane mai sociale: spitale, şcoli şi stadioane – nu doar palate prezidenţiale.

„Africascope" gratuit

Trimestrialul francez "Afri­cultures", revistă de referinţă asupra culturilor africane, a lansat bilunarul gratuit "Africascope" (vezi şi www.africascope.fr), finanţat de regiunea Ile-de-France şi Agenţia naţională pentru coeziune socială şi egalitate a şanselor din Franţa.

Primele 32 de pagini conţin o agendă culturală, un portret, un roman în imagini, reportaje şi alte articole, pe teme sociale concrete - cetăţenie, angajări, antirasism, educaţie, sănătate.
"Mediile generaliste nu acordă decât un loc infim subiectelor care tratează diversitatea culturală din Franţa…

Creativitatea artiş­tilor con­temporani ai Africii sau din diaspora sa şi iniţia­tivele cetăţenilor de origine africană trec aproape nevăzute… Cu această publicaţie gratuită, oferim un mediu accesibil, care să atingă marele public, dincolo de clivajele identitare şi sociale", a explicat Ayoko Mensah, şefa redacţiei, citată de "Le Monde".

Serbia nu da Kosovo pe UE

Serbia este dispusa sa ofere provinciei Kosovo o autonomie extinsa, dar nu va accepta independenta acestei regiuni în schimbul aderarii la UE, a declarat premierul sârb Voislav Kostunita, relateaza Reuters.
„Oferta este în felul urmator: daca vreti în Europa, trebuie sa uitati de Kosovo, daca vreti Kosovo, atunci trebuie sa uitati de Europa“, a subliniat
Kostunita. „Lucrurile nu pot fi astfel. Este o propunere indecenta“, a adaugat el. El a facut aceste comentarii la încheierea întâlnirii pe care a avut-o luni cu premierul portughez Jose Socrates, a carui tara detine presedintia semestriala a UE.
Negocierile privind viitorul statut al provinciei sârbe au intrat în impas la Natiunile Unite, dupa ce Rusia a amenintat ca va utiliza dreptul de veto pentru a bloca orice rezolutie care sustine independenta provinciei sârbe. Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franta si Italia sustin însa ca independenta este inevitabila. Serbia spera sa încheie un Acord de Stabilizare si Asociere cu Bruxelles-ul în octombrie, un prim pas pe calea aderarii la blocul comunitar.

Rachida Dati se luptă cu elita politică franceză „geloasă şi bigotă”

Una dintre cele mai importante reforme iniţiate de către preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, reforma justiţiei, a fost pusă la grea încercare ieri.

Ministrul francez al Justiţiei, Rachida Dati, prima femeie musulmană de origine nord-africană care deţine un post important în guvernul francez, trebuia să susţină ieri în Parlament iniţiativa lui Sarkozy, concretizată în legi care înăspresc pedepsele pentru recidivişti şi infractorii minori.

Dati, supranumită „doamna de fier” a Franţei, se pregătea să înfrunte o elită politică „geloasă şi bigotă”.

Dominique Sopo, liderul grupului SOS Racisme, a explicat că ministresa este ţinta „elitei albe” din politica franceză. Potrivit publicaţiei Libération, Sopo crede că „o parte din înalta societate franceză vorbeşte mult despre toleranţă, diversitate şi antirasism în dezbaterile publice, însă la dineuri, după trei pahare de vin, face comentarii de o natură diferită”.

Dati, un ministru „atipic”, femeie, şi pe deasupra de origine africană, a declanşat „resentimente” în rândul „aristocraţiei republicane”, susţine activistul. Atmosfera în Parlamentul francez este tensionată şi de faptul că doi dintre fraţii Rachidei, Jamal şi Omar, sunt în prezent anchetaţi pentru trafic de stupefiante.

Potrivit cotidianului Le Parisien, „dacă va fi aplicat riguros proiectul Sarkozy-Dati privind recidiviştii, Jamal Dari va primi o pedeapsă foarte dură”. În plus
, pe lângă problemele personale, Rachida se confruntă şi cu o mică criză la ministerul pe care îl conduce.

Principalul ei consilier şi trei magistraţi au părăsit echipa ministrului, oficial din motive personale sau pentru că se restructurau posturile. Neoficial, se zvoneşte, potrivit publicaţiei britanice The Guardian, că Rachida Dati are o personalitate „autoritară”.

În aceste condiţii, susţinerea legilor propuse de Sarkozy în faţa unui Parlament ostil devine o sarcină de-a dreptul sisifică, mai ales că se loveşte de convingerea magistraţilor că noile norme vor aglomera şi mai mult închisorile deja suprapopulate şi încalcă dreptul judecătorilor de a da sentinţe potrivite fiecărui individ.

Libia: asistentele din Bulgaria nu vor fi executate

Libia a comutat pedepsele cu moartea ale celor cinci asistente medicale din Bulgaria şi a unui medic
palestinian în închisoare pe viaţă.

Guvernul de la Sofia a salutat decizia, dar a precizat că doreşte ca cei şase să primească permisiunea de a se întoarce acasă.

O cerere oficială în acest sens ar urma să fie înaintată autorităţilor din Libia în cursul zilei de miercuri.

Se relatează că ministrul de externe din Libia, Abdel Rahman Shalgham, ar fi menţionat posibilitatea desfăşurării de negociere cu privire la un eventual transfer al deţinuţilor.

Eliberarea

Anunţul a fost făcut marţi seară după ce familiile copiilor infectaţi cu virusul HIV în spital au renunţat să mai ceară executarea pedepsei cu moartea.

Familiile a mai bine de 400 de copii
libieni care au fost infectaţi în spital cu virusul HIV au anunţat marţi seară că renunţă la solicitarea ca cei şase angajaţi străini - găsiţi vinovaţi de infectarea premeditată a copiilor lor - să fie executaţi conform sentinţei iniţiale.

Cei şase - cinci asistente medicale bulgare şi un medic palestinian - au fost condamnaţi în luna iunie, după opt ani de detenţie. Ei au susţinut tot timpul că sunt nevinovaţi.

Familiile copiilor infectaţi la spitalul Bengazi au primit compensaţii în valoare de până la un milion de dolari pentru fiecare copil infectat.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au susţinut constant că cei şase sunt făcuţi ţapi ispăşitori pentru sistemul
de sănătate neperformant al Libiei.

Experţi medicali din străinătate au susţinut că infectarea copiilor cu virusul HIV s-a produs
cel mai probabil din cauza condiţiilor precare de igienă. 50 dintre cei 400 de copii au murit între timp.

Compensaţiile provin dintr-un fond internaţional special la care au contribuit - între alţii - guvernul Libiei şi Uniunea Europeană.

Eurocandidaţii PIN din Ardeal nu mai învaţă maghiara decât dacă se aleg

Cozmin Guşă a eliminat ieri de pe lista de criterii pentru posibilii candidaţi ardeleni la un loc de europarlamentar obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare, în urma unei întâlniri cu liderii de organizaţii din judeţele transilvane.

Preşedintele PIN a decis cu acordul preşedinţilor ca, dacă un candidat ardelean al partidului ajunge parlamentar european, să înveţe maghiara până la începerea mandatului.

Liderul a explicat că doreşte să atragă astfel şi electoratul maghiar, deoarece “epoca partidelor etnice a trecut, iar interesele minorităţii pot fi reprezentate eficient şi de politicieni români”. Cozmin Guşă a precizat că ţinta PIN la euroalegeri este să obţină 500.000 de voturi.

Zilele trecute, preşedintele PIN a prezentat criteriile de selecţie a candidaţilor pentru PE, concursul urmând să aibă loc până la finele lunii. Acestea sunt: vârsta între 30 şi 40 de ani, studii superioare, cunoaşterea unei limbi de largă circulaţie, neimplicarea politică până în prezent, experienţă profesională relevantă, cunoaşterea instituţiilor UE şi a problematicii integrării, neimplicarea în scandaluri de corupţie, neafilierea la idei sau proiecte extremiste sau xenofobe, nedeţinerea de averi nejustificabile, neapartenenţa la structurile de conducere ale PCR şi inexistenţa de suspiciuni de colaborare cu Securitatea
.